Alzheimer
Alzheimer tratament: afla mai jos si cum descoperim cu un test simplu daca boala Alzheimer a debutat
Boala Alzheimer
Alzheimer este o boala cronica, evolutia ei fiind de ani, zeci de ani uneori, caracterizata de involutie intelectuala pana la dementa. La microscop, boala lui Alzheimer este definită prin aparitia unei degenerescente specifice, cu reducerea a numarului de neuroni, atrofie cerebrala şi evidentierea „placilor senile”.
Specialiştii neurologi folosesc şi termenul de demenţă presenilă, în această categorie intrând şi alte demenţe senile (demenţă vasculară, demenţă cu corpi Levy, degenerescenţa lobului fronto-temporal, etc). La nivel mondial, boala lui Alzheimer afectează din ce în ce mai multe persoane, vârsta de debut fiind în general în jur de 65 de ani, dar multe cazuri debutează chiar şi la 55-58 de ani.
Este o problemă financiară dar şi emoţională pentru societate, costurile îngrijirii unei astfel de perosoane fiind deloc neglijabile, în condiţiile în care pacienţii cu Alzheimer devin complet dependenţi de terţe persoane. Dar şi pentru că odată cu instalarea semnelor de demenţă apar şi bolile asociate înaintării în vârstă, desoclializare, odificarea sau chiar alterarea vieţii familiei pacientului.
Nu se cunosc cauzele apariţiei acestei maladii. Sunt în derulare studii care afirma ca boala apare ca urmare a nivelurilor unei enzime, colin-acetil-transferaza, în diferite zone ale creierului. Ca urmare, scade cantitatea de aceticolină.
Consecutiv, scade conducerea nervoasă, dar această teorie nu explică apariţia degenerării substanţei nervoase.Unii avansează teoria transmiterii ereditare, aproximativ 15% dintre subiecţi având antecedente în familie.
Este în studiu şi teoria infecţiei virale, care ar determina degenerescenţa, dar nu s-a semnalat un mecanism comparabil cu cel al unei reacţii alergice, tip antigen-anticorp.
Cea mai apropiată teorie de ceea ce se constată în laborator şi prin investigaţii este cea vasculară, reducerea pe termen lung a cantităţii de oxigen putând explica degenerescenţa. Au mai fost incrimante nivelurile de aluminiu fixate în decursul vieţii în ţesutul cerebral, dar această direcţie nu explică lipsa bolii la pacienţii care folosind dializa pe termen lung, nu ajung sa prezinte şi degenerescenţa sistemului nervos. La ora actuală se încearcă şi verificarea teoriei radicalilor liberi, dar este încă prematur să se tragă o concluzie.
Boala debutează cu tulburări de memorie tip lapsus sau confuzii minore, care nu îngrijorează. Dar treptat, bolnavul nu îşi mai aminteşte numele unei persoane apropiate, al străzii pe care locuieste. Începe să piardă noţiunea timpului, uită unde stă. Memoria legată de întâmplări din trecut este afectată, bolnavul uită apoi anii de şcoală în ordine inversă finalizării studiilor, uită ultima limbă străină învăţată apoi celelalte, tot în ordine inversă învăţării (dacă ştia mai multe).
Începutul bolii este, în general, discret, marcat prin simptome banale. Tot în perioada de debut apar şi unele maifestări „ciudate” de personalitate – iritabilitate bruscă, fără motiv, apatie, reacţii întârziate, răspuns întârziat – şi pentru că nu mai cunoaşte persoana din faţa lui sau nu înţelege toate lucrurile care i se spun. Apar ideile de persecuţie, apoi, nerecunoscând persoanele apropiate se sperie, devine violent, practic încercând să se apere de ele.
În evoluţie apar apoi tendinţa de a folosi anumite cuvinte în mod repetitiv, în alternanţă cu momentele în care îşi caută cuvintele. Ulterior se instalează afazia, tulburările de înţelegere a limbajului verbal şi scris.
Uită cum să deshidă o uşă, nu mai ştie să performeze gesturi cotidiene, nu mai recunoaşte obiectele, nu mai ştie cum să le utilizeze, nu recunoaşte persoanele, nu se mai recunoaşte pe sine dacă se uită într-o oglindă.Uneori, boala are un debut brusc, cu uitare şi confuzie, de obicei ca urmare a unui şoc psihic puternic sau a unui tratament medicamentos (anticolinergice).
Boala lui Alzheimer evoluează însă în mod progresiv.
Bolnavul ajunge treptat să piardă autonomia, supravieţuirea lui depinzând de una sau mai multe persoane.
- Parkinson. E mai bine sa versi juma' de pahar decat sa uiti unde pui sticla!